Bucataria belgiana

Geografie culinară

Populatia Belgiei e impartita in doua culturi distincte: flamanzii in jumatatea nordica si valonii in cea sudica. Tara este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti, vafele (waffles) si cicoarea (chicory) sa. Ciocolata fina este o pasiune, iar magazinele care o vand sunt in fiecare piata. Belgienii consuma mai multa bere decat vin, aceasta fiind produsa in micile si vechile berarii familiale, devenind o traditie a familiei. Berea se serveste cu preparatul national carbonara flamande, o tocana de vita.

Din cateva tablouri ale lui Brueghels si Teniers ai putea presupune, probabil, ca belgienii mananca multsi e adevarat ca ei iau mancarea in serios, foarte serios. Belgia are o mare reputatie gastronomica si e imposibil sa gasesti un restaurant care sa-ti serveasca o masa saraca.

Gatitul este distractia nationala, dar si o arta in acelasi timp. De la cel mai modern han pana la cel mai elegant restaurant, de la fermier, miner si otelar pana la baron si duce, prepararea mancarii este aproape o religie. Belgienilor le place sa manance si, datorita istoriei lor tumultoase, au luat partea cea mai buna din gastronomia europeana. Tara a fost invadata si condusa de multe popoare (romani, vikingi, francezi, spanioli, australieni, olandezi, englezi si nemti), iar multe si faimoase batalii s-au purtat pe taramul Belgiei. Belgia a devenit un punct de intalnire intre cultura germanica din partea nordica a Europei si cea latina din sud, ceea ce a influentat bucataria. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de bastinasi, care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. Astazi, belgienii pot spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu generozitatea nemteasca.

Locuitorilor le plac cartofii si sunt indragostiti de vanatoare si, deci, de carne. O friptura, painea si berea de multe ori alcatuiesc o masa. Pestele si hrana marina sunt importante. Consommé-urile joaca un rol de baza, iar asa numitele waterzooies (tocana) sunt cele mai apreciate. Retetele sunt specifice Flamandiei, partea de nord-vest a tarii si se prepara cu pui si peste. Se servesc cu cartofi fierti si multa bere. Gastronomia medievala inca mai influenteaza bucataria, prin predominanta condimentelor, mustarului, otetului si a fructelor uscate, care dau preparatelor o aroma dulce-acrisoara si dulce-sarata. Migdalele si condimentele se folosesc din abundenta, iar verdeturile pentru aperitive, salate, carne si chiar pentru deserturi.

Vizitand Belgia vei fi imediat cucerit de cicoare, midii si ciocolata. Cicoarea belgiana are un loc de onoare in meniuri si un stil unic de cultivare. Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de un fermier belgian Jan Lammers, in 1830, cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu muguri si frunze albe. I-a placut aroma distincta, acrisoara.

A mai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. In 1872 a fost introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. In Belgia, in 99 de cazuri din 100, ea se serveste fierbinte, in timp ce in Statele Unite se prefera cruda. O frunza are o singura calorie si are o valoare nutritiva considerabila, prin continutul sau de minerale. Cu cat este mai proaspata, cu atat este mai dulce si mai putin amaruie. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. Intotdeauna se foloseste unt pentru prepararea cicorii. O alta specialitate a casei sunt midiile. Sunt 12 retete diferite pentru pregatirea lor, fierte in bors, gratinate cu rosii si branza, marinate, in aspic, etc.

Pe strada poti servi frites sau cartofi prajiti. Belgienii sunt inventatorii acestui delicios preparat. Datorita metodei de prajire, cu untura, si ingredientelor folosite, acesti cartofi prajiti au un continut mult mai mic de grasime si sunt mult mai gustosi. Peste tot se afla standuri numite fritures. De multe ori poti chiar, literal, sa-ti urmezi nasul pentru a ajunge la una dintre ele. Se servesc in portii mari si mici, in cornete sau farfurii de hartie, cu maioneza, mustar si ketchup.

O alta gustare populara sunt vafele belgiene, un preparat traditional pentru dimineata de Craciun. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii importante, ca nunta si botezul. Ele se ofera persoanelor aflate in convalescenta pentru a le reda apetitul si puterea.

In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. Ciocolata belgiana nu contine conservanti sau arome si coloranti artificiali. Cea mai buna este facuta din crema proaspata si nu are termen de garantie decat cateva zile. Ea este frumos impachetata si se vinde decorata cu aur, cristal si oglinzi. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice ciocolata cu crema. Pralinele sunt un amestec de ciocolata cu lapte si nuci sau caramele.

Micul dejun consta in general in paine, unt, gem, branza, cateodata oua fierte usor sau omlete, servite cu cafea sau ceai. Pranzul este consistent, dar de obicei mai usor decat cina. Insa 90 % din meniuri nu fac o distinctie intre dejun si cina. Ce este disponibil seara se poate servi si la pranz, la acelasi pret, in majoritatea restaurantelor.

Belgienii prefera vin sau bere la masa. Ei au o aversiune pentru a bea apa. Totusi, cateodata, comanda Vittel sau Perrier. Ei consuma intr-un an 200 de litri de bere pe cap de locuitor. Belgia este paradisul bautorilor de bere, avand 350 de berarii si 500 de sortimente. Berea lor le umbreste pe cele din Germania, Olanda si Danemarca. Gatitul cu bere, bors sau apa este ceva obisnuit, putine retete find complete fara gustul delicios de bere. Una dintre cele mai tipice este cea pentru tocanita flamanda cu bere (carbonara flamande). Retetele cu bere nu se limiteaza doar la aperitive, fiind chiar cateva retete pentru supe care include bere, iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu bere.

Din Geografie culinară

17.12.2011

Bucătăria chinezească

Citeşte mai departe →

17.12.2011

Bucataria nordica - partea a-II-a

Citeşte mai departe →

17.12.2011

Bucătăria franceză

Citeşte mai departe →

Comentarii

Pentru această acțiune
trebuie să fii logat!

Login With Facebook